40. Matei
– Tinta lui Matei este aceea ca cititorii lui sa recunoasca faptul ca Isus este Mesia, asa cum a fost promis in Vechiul Testament. In acest scop, er traseaza paralele intre Isus si o serie de personaje de prima marime din Vechiul testament.
– In primul rand, Ii urmareste genealogia pana la Avraam. Acest accent pus pe Avraam este vital pentru mesajul lui Matei, intrucaT, pentru evrei, Avraam este parintele poporului lor.
– In al doilea rand, Isus este Imparatul mesianic promis, din spita lui David.
– Evanghelia dupa Matei este in special valoroasa pentru cei care asteapta revenirea lui Hristos. Predicile lui Isus, si mai ales predica de pe munte, sunt invataturi etice pentru crestinii care asteapta a doua venire.
– Evanghelia dupa Matei prezinta un interes deosebit pentru escatologie, sau doctrina evenimentelor finale.
41. Marcu
– Evanghelia dupa Marcu este vazuta si ca o istorie a patimilor (suferinta si moartea lui Isus). Aproape jumatate din Evanghelia dupa Marcu este consacrata invataturilor lui Isus cu privire la un Mesia carea avea sa sufere, iar ultima treime este consacrata ultimei saptamani din viata pamanteasca a lui Isus.
– In Evanghelia dupa Marcu, tema marii lupte (conflictul dintre bine si rau) este evidenta de la inceput pana la sfarsit. Isus se afla intr-o batalie constanta cu fortele raului.
42. Luca
– De la inceput, istoria prezentata de Luca este alcatuita in asa fel, incat sa demonstreze ca Isus este cu adevarat Fiul lui Dumnezeu si Mesia cel fagaduit, trimis pentru a mantui omenirea.
– Desi Isus a fost Fiul lui Dumneezeu, descendent din spita regala a imparatului David si inzestrat cu o putere miraculoasa, El nu este descris ca un rege tipic. Dimpotriva, El a trait pe pamant ca un drumet smerit, ingrijindu-se de poporul Sau si suferind pentru el, cu toate ca a fost respins de multi. Luca scoate in evidenta modul in care dragostea lui Isus a ajuns la cei mai neinsemnati oameni (saraci, copii, femei etc) si la cei despre care se credea ca nu au dreptul la asa ceva (pacatosi si vamesi).
– Cei care asteapta revenirea lui Hristos vor gasi in Evanghelia dupa Luca marea speranta ca acest eveniment va avea loc si un indemn hotarat de a se pregati pentru el. Fagaduintele lui Dumnezeu se vor indeplini pe deplin la revenirea lui Hristos ca Imparat. Pana in ziua aceea, trebuie sa-I urmam exemplul, cautandu-i si salvandu-i pe cei ce sunt pierduti.
43. Ioan
– Scopul Evangheliei dupa Ioan este sa-i ajute pe cititorii ei sa creada ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, si crezand sa aiba viata in Numele Lui.
44. Faptele Apostolilor
– Cartea Faptele Apostolilor este o istorie plina de drama si de personaje fascinante. Ea reprezinta o continuare a Evangheliei dupa Luca, aratand ca noua lucrare a lui Dumnezeu pe pamant nu s-a incheiat odata cu inaltarea lui Isus la ceruri. Lucrarea continua prin Duhul Sfant, turnat peste urmasii Lui credinciosi. Faptele Apostolilor este singura carte a Noului Testament care ne spune istoria primilor 30 de ani din viata bisericii, atunci cand urmasii lui Isus s-au transformat dintr-un grup restrans si timorat intr-o miscare dinamica, plina de putere primita de la Duhul Sfant. Faptele apostolilor ne invita sa avem credinta in Isus ca Domn inviat si sa luam parte la actiunea extraordinara a misiunii crestine.
45. Romani
– Epistola care Romani reprezinta afimarea deplina si definitivaa conceptiei lui Pavel despre mantuire, credinta si harul lui Hristos. Epistola ofera discutii unice si profunde ale unor chestiuni precum: Efectul pacatului lui Adam asupra urmasilor lui, prioritatea Israelului, incapacitatea omului de a tine legea, definitia credintei.
46. 1 Corinteni
Pavel a scris 1 Corinteni pentru a raspunde unor probleme care i-au fost aduase la cunostinta de cativa trimisi ai bisericii. El abordeaza urmatoarele teme teologice:
– Puterea lui Dumnezeu. Aceasta tema domina primele 4 capitole si asaza temelia pentru restul epistolei. Puterea lui Dumnezeu este puterea Sa de a crea viata din nimic.
– Duhul lui Dumnezeu. Duhul Sfant faciliteaza intelegerea corecta a lucrarii lui Dumnezeu in lume, in biserica si in noi.. Ca atare este imposibil, sa-L cunoastem pe Dumnezeu fara Duhul Sfant.
– Evitarea imoralitatii sexuale. Intreaga comunitate apostolica, precum si cele doua testamente au un mesaj unitar in aceasta problema.
– Judecara crestina corecta.
– Darurile spirituale.
– Invierea mortilor.
47. 2 Corinteni
– 2 Corinteni este este o colectie pretioasa de cuvinte si atitudini inspirate, pe care marele apostol le-a extras din evanghelia sa si le-a folosit pentru a invinge obstacolele care-i amenintau activitatea si comunitatea.
– Cartea este in mod evident, cea mai intima si mai defensiva epistola a lui Pavel.
– Epistola descrie in culori vii atitudinea si stilul de viata pe care Dumnezeu le asteapta din partea celor ce Ii accepta harul.
– Cartea le aminteste cititorilor ca religia crestina este cea mai puternica atunci cand este slaba, cand sufera de pe urma respingerii, a suspiciunilor si a prejudecatilor- o caracterizare potrivita pentru cei care vor avea de trecut prin perioada de incheiere a istoriei pamantului.
48. Galateni
– Dintre toate cartile Noului Testament, Galateni ofera o lectura unica a Vechiului Testament in cheie crestina. Desigur si Isus a interpretat Vechiul Testament, insa activitatea Lui s-a desfasurat in cea mai mare parte doar printre evrei si pe vremea cand nu exista nici o biserica formata din credinciosi proveniti dintre neevrei. Mai mult Evangheliile au fost scrise la mult timp de la moartea lui Hristos si dupa ce statutul politic si social al iudaismului se diminuase considerabil. In contrast, epistolele lui Pavel au fost scrise pe vremea cand evreii erau o forta politica si spirituala ata in interiorul, cat si in afara bisericii.
– Cei care asteapta a doua venire a lui Isus si care vor sa proclame Evanghelia trebuie sa intelega in mod clar ce este ea. Alaturi de Epistola catre Romani, Epistola catre Galateni ne ajuta sa intelegem mesajul Evangheliei, pe care-l avem de proclamat.
– Dintre toate epistolele lui Pavel, Galateni reprezinta cea mai directa afirmare a diferentelor dintre intelegerea traditionala iudaica a Vechiului Testament si si noua interpretare a bisericii.
49. Efeseni
– Pavel consacra prima jumatatea a Epistolei celebrarii a ceea cea facut si face Dumnezeu pentru credinciosi prin Fiul Sau, Isus Hristos. Aici se nasc 3 convingeri ale epistolei:
1.prin Fiul Sau, Isus Hristos, Dumnezeu i-a adoptat pe credinciosi, facandu-i copii Sai, pentru a le aduce un viitor stralucit,
2.istoria lui Isus – moartea, invierea, inaltarea, incoronarea si domnia lui – nu reprezinta o istorie distanta si lipsita de semnificatii, dimpotriva credinciosii participa la aceste evenimente si traiesc ca parte a istoriei lui Isus si
3.Dumnezeu a actionat in Hristos pentru a crea o noua realitate – biserica – ce este compusa deopotriva din evrei si neevrei, care au dreptul egal de a se considera parte a familiei lui Dumnezeu.
– In cea de a doua jumatate a cartii, Pavel detaileaza implicatiile acestor convingeri pentru viata si comunitatea crestina.
50. Filipeni
– Sunt 3 teme importante care se regasesc pe parcursul epistolei.
1.Prima este aceea a bucuriei. In Filipeni, bucuria include multe aspecte ale credintei: toleranta, legatura fratesca in momente dificile, un angajament ferm pentru credinta, prietenia, multumirea si bucuria de a-i apartine lui Hristos.
2.O alta tema importanta este umilinta. Pavel incearca sa defineasca umilinta in termenii bunavointei, mortii si glorificarii lui Hristos.
3.Cea de a treia tema majora a epistolei este credinta. Pavel ofera o explicatie edificatoare a credintei din proprie experienta.
– Aceste teme (bucuria, umilinta si credinta) au dat speranta crestinilor de-a lungul secolelor si ar trebui sa ne umple si pe noi de speranta in timp de asteptam revenirea lui Hristos.
51. Coloseni
– Rolul si importanta lui Isus Hristos constituie tema centrala a epistolei. Dumnezeu a actionat in Hristos pentru a-i rascumpara pe credinciosi. Isus Hristos este agentul activ atat in creatie, cat si in rascumparare. Toate comorile intelepciunii si ale stiintei se gasesc in El. Atunci cand studiem aceasta epistola, trebuie sa nu uitam niciodata aceasta tema: Coloseni este numai despre Isus.
52. 1 Tesaloniceni
– Este normal ca noii credinciosi sa se confrunte cu provocari serioase in primele saptamani dupa convertire. Pavel stia lucrul acesta. El a raspuns intrebarilor lor si a reactionat la experientele lor.
– Biserica din Tesalonic acea probleme de comportament cauzate, in parte, si de idei gresite cu privire la revenirea lui Isus si la evenimentele care urmau sa insoteasca aceasta revenire. Ca urmare, suibiectul asupra caruia se concentreaza
1 Tesaloniceni este cel al ultimelor zile din istoria pamantului.
– Intrucat biserica din Tesalonic isi mentinea cu tarie credinta in Hristos, Pavel abordeaza mai departe si o serie de lupte pe care credinciosii le aveau de dus in ceea ce priveste trairea efectiva a credintei lor.
53. 2 Tesaloniceni
– Intrucat biserica vedea ca revenirea lui Isus intarzie, Pavel abordeaza in 2 Tesaloniceni aceasta situatie specifica, aratand cum ar trebui sa traiasca biserica in perioada care a mai ramas pana la cea dea doua venire. Ei trebuiau sa se comporte intr-un mod care sa-i aduca slava lui Dumnezeu, fara a fi clatinati sau tulburati de evenimentele din jurul lor, ramanand cu tarie ancorati in invataturile primite de la Pavel si rugandu-se. Trebuiau sa munceasca din greu, sa duca vieti linistite si sa isi vada de treburile lor.
54. 1 Timotei
– Pavel abordeaza o paleta variata de subiecte care au de a face cu sanatatea bisericilor din Efes, marea capitala a provinciei romane Asia. El il invata pe Timotei cum sa trateze invataturile mincinoase, cum sa coordoneze serviciul de inchinare publica, cum sa aleaga si sa se comporte cu conducatorii bisericii si cum sa abordeze diferite grupuri din interiorul bisericilor, incluzand si o discutie extinsa pe tema ajutorarii vaduvelor.
– Pe langa toate aceste preocupari pentru biserici , Pavel exprima si o preocupare foarte personala pentru Timotei, care avea de infruntat provocari atat din afara (invatatori mincinosi, conflicte in biserica, critici din afara bisericii), cat si dinauntru. Lui Pavel ii pasa de tanarul sau coleg si isi face griji ca numeroasele presiuni si ispite i-ar putea face rau. Lectia este clara pentru liderii si credinciosii din zilele noastre: „cine crede ca sta in picioare sa ia seama sa nu cada”.
55. 2 Timotei
– Pavel este intemnitat la Roma, are nevoie de cateva lucruri de baza si a indurat singur o prima audiere la curtea imperiala. Epistola ne lasa cu sentimentul ca sfarsitul crizei prin care trecea Pavel era deja stabilit.
– La acest moment de grea cumpana, in care posibilitatea mortii este foarte aproape, Pavel vrea sa-l incurajeze pe Timotei sa iasa in fata si sa umple golul lasat, conducand cu fermitate.
56. Tit
– Pavel da o serie de sfaturi cu privire la alegerea prezbiterilor, combaterea invataturilor mincinoase si a oamenilor care aduc dezbinari si educarea diferitelor grupuri din biserica.
– Toti care asteapta a doua venire ar trebui sa aprecieze aceasta epistola, care proclama „fericita noastra nadejde si aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor Isus Hristos” si descrie modul in care crestinii ar trebui sa se comporte in asteptarea acestui eveniment.
57. Filimon
– Filimon este cea mai scurta, mai personala si mai afectiva epistola din Noul testament care contine scrierile apostolului Pavel. Este o epistola care se concentreaza pe acceptare, reconciliere si iertare.
58. Evrei
– Epistola catre evrei ii incurajeaza pe cititorii ei sa-si mentina cu tarie credinta in Isus si ii avertizeaza sa nu se indeparteze de El. Autorul proiecteaza acest dublu scop – incurajare si avertizare – prin 2 stiluri diferite de redactare: 1. sectiunile doctrinare , de invatatura, explica afirmatiile si teologia lui Dumnezeu, descriind marea mantuire pe care Dumnezeu a adus-o prin Isus; 2. sectiunile de indemnuri cer un raspuns din partea cititorilor si indeamna la actiune in armonie cu adevarurile prezentate anterior.
– Temele abordate in Evrei includ: Cuvantul lui Dumnezeu, Isus in calitate de conducator, Isus in calitate de preot, credinciosii ca preoti, noul legamant, viata crestinilor ca o peregrinare.
59. Iacov
– Multe dintre temele pe care le abordeaza Iacov au fost cele pe care le-a abordat si Isus si care au fost tratate in evanghelii: raportarea la semenii nostri, saracia si bogatia, problema suferintei. Autorul foloseste multe zicale intelepte pentru a vorbi despre probleme ca folosirea limbii, incercarile si ispitele, discriminarea si favoritismul, mandria si altele.
– Tema de ansamblu a cartii este tema suferintei. Autorul incepe cu ea si termina cu ea, creand astfel cadrul potrivit pentru restul mesajului sau. Dat fiind ca suferinta si tulburarea vor fi cacacteristicile timpului sfarsitului, mesajul lui Iacov este binevenit pentru cei care se pregatesc sa-L intalneasca pe Isus la revenirea Sa.
60. 1 Petru
– Scopul epistolei este acela de a-i intari pe credinciosi in fata suferintei. Petru le reaminteste ca ei au ramas in picioare cu ajutorul „adevaratului har al lui Dumnezeu” si ca Dumnezeu i-a ales ca popor al sau deosebit, chiar daca societatea ii respinge. Exemplul dat de apostol este cel al lui Isus, care a suferit si a fost apoi considerat nevinovat si inaltat de Dumnezeu.
61. 2 Petru
– 2 Petru este testamentul apostolului. In aceasta epistola, autorul ii avertizeaza pe credinciosi cu privire la invatatorii mincinosi care vor veni pentru a distruge biserica si ii indeamna sa ramana tari in credinta si sa creasca „in harul si cunostinta lui Isus”.
– Petru abordeaza urmatoarele teme: curatia, cunostinta, cresterea spirituala si invatatorii mincinosi.
62. 1 Ioan
– 1 Ioan este epistola favorita a multor cititori pentru mesajul ei clar ca in Isus gasim dragoste si siguranta. Pentru oamenii care se confrunta cu idei contradictorii despre ce inseamna de fapt Evanghelia, 1 Ioan scoate scoate in evidenta mesajul central al dragostei lui Dumnezeu manifestate prin faptul ca L-a trimis pe singurul Sau Fiu, Isus, ca sa mantuiasca omenirea. In 1 Ioan, optiunile sunt clare: fie crezi in Isus si incepi sa gusti inca de azi viata vesnica, dragostea si curatirea, fie te lipesti in continuare de pacatul si ura care distrug lumea aceasta.
63. 2 Ioan
– 2 Ioan este o comoara intr-un ambalaj mic. Apelul ei se adreseaza cititorilor din toate timpurile, chemandu-i sa accepte si sa traiasca in conformitate cu dragostea si adevarul lui Isus Hristos. Ca si 1 Ioan, 2 Ioan proslaveste porunca de a-ti iubi aproapele, porunca ce a fost data a de la inceput si care e pusa in practica prin pazirea poruncilor. Ea avertizeaza si cu privire la unii care resping ceea ce Ioan si alti scriitori ai Noului Testament au predicat despre Isus, ratacitori care nu marturisesc venirea lui Isus Hristos.
64. 3 Ioan
– 3 Ioan abordeaza o provocare cu care ne confruntam cu totii, indiferent daca acest lucru are loc in inima sau in relatiile cu ceilalti oameni. Cu totii suntem ispititi la un moment dat sa cautam propria noastra putere sau cinste, chiar in defavoarea altora. Aceasta epistola sustine o optiune mai buna – colaborarea cu ceilalti, de dragul unei cauze mai bune.
65. Iuda
– Iuda avea probabil in minte o situatie specifica. Planificase sa scrie despre mantuirea crestina, insa o serie de vesti tulburatoare despre infiltrarea invatatorilor mincinosi prin biserici l-au fortat sa schimbe subiectul. Acesti invatori mincinosi pretindeau ca sunt spirituali, insa erau depravati, iubeau banii, vorbeau cu mare trufie si pangareau mesele de partasie. Probabil ca au pretins si ca au avut viziuni.
66. Apocalipsa
– Apocalipsa lui Ioan sau descoperirea lui Isus Hristos, intrucat Hristos este personajul central al cartii. Aceasta mareata incheiere a Bibliei intr-o viziune orbitoare a sfarsitului tuturor lucrurilor este strans legata de cartea Daniel.
– Caracteristici importante:
1.Cartea este o revelatie divina. Simbolurile au fost alese de Dumnezeu. Ioan a primit continutul cartii prin intermediul viziunilor.
2.Rolul Vechiului Testament. Apocalipsa este plina de intamplari, idei si cuvinte specifice Vechiului Testament.
3.Rolul Noului Testament. Ea este „descoperirea lui Isus Hristos”. Sunt multe referinte la biserici, cruce si la a doua venire.
4.Apocalipsa este inainte de toate o carte simbolica. In mod normal limbajul ei nu ar trebui luat in sens literal.
5.Apocalipasa este o apocalipsa antica tipica. Literatura apocaliptica foloseste simboluri pentru a descrie perioade mari de istorie sau aspecte de importanta universala. Apocaliptica descrie planul lui Dumnezeu pentru aceasta lume si acopera intreaga istorie. Ea este relevanta in orice timp si in orice loc. Desi noua limbajul ei ni se pare straniu, pentru cititorii carora le-a fost adresata atunci, era extrem de familiar.
– Intre temele majore din Apocalipsa se includ:
1.Isus Hristos. Isus apare in numeroase forme simbolice in aceasta carte.
2.Dumnezeu. In aceasta carte, Dumnezeu este Inceputul si Sfarsitul, Cel Atotputernic, Cel care sta pe scaunul de domnie din ceruri, Creatorul, Conducatorul si judecatorul lumii la sfarsitul timpului.
3.Sala tronului/sanctuarul ceresc. Dumnezeu, Isus Hristos si Duhul Sfant monitorizeaza si controleaza istoria pamantului din sanctuarul ceresc/sala tronului.
4.Crucea si Evanghelia. Moartea, invierea si inaltarea lui Isus reprezinta fundalul crucial al viziunilor simbolice din aceasta carte.
5.Biserica.
6.Sfarsitul lumii. Cartea descrie un mare conflict universal intre bine si rau, intre Dumnezeu si Satana. Acest conflict a inceput in ceruri si este dus mai departe in experienta reala a poporului lui Dumnezeu de pe pamant. Batalia a fost deja castigata prin biruinta lui Hristos, dar se va incheia pentru totdeauna la finalul perioadei de 1 000 de ani.
– Mesajul acestei carti este acela ca Dumnezeu detine controlul asupra viitorului. Atunci cand noi incercam sa controlam viitorul, nu facem altceva decat sa-l ruinam. Daca Satana ar putea controla viitorul, l-ar folosi pentru a ne distruge. Daca soarta ar determina viitorul, atunci viata ar fi lipsita de sens. Insa Apocalipsa ne invata ca viitorul este in mainile Aceluia care ne iubeste si care vrea tot ce este mai bun pentru noi.
BIBLIA – Noul Testament